Autoritatea Electorală cumpără „un pachet informatic” de 1 milion de euro pentru alegerile europene. „Există programul din 2009, dar are nevoie de mici ajustări”

Numărarea electronică a voturilor pentru Parlamentul European în România va costa în acest an în jur de 1 milion de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani. Pentru scrutinul din 25 mai, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregătește să cumpere ceea ce oficialii AEP numesc „un pachet de servicii informatice” estimat la această valoare, cu argumentul că aplicația software folosită în umă cu 5 ani, încă funcțională, are nevoie de „mici ajustări”.

În consecință, imediat după ce Guvernul va stabili, cel mai probabil în ședința de miercuri, data oficială a alegerilor și bugetul total alocat acestora, Autoritatea Electorală Permanentă va începe demersurile pentru a cumpăra, cu aceiași bani, fie un soft nou, fie unul ajustat, plecând de la aplicația folosită în 2009, a explicat pentru gândul Marian Muhuleț, vicepreședintele AEP.

Acestui pachet ar urma să i se adauge încă unul similar pentru referendumul de revizuire a Constituției dacă USL rămâne la decizia de a-l organiza simultan cu europarlamentarele, neoficializată încă.

În rundele electorale din ultimii șase ani, softurile electorale s-au cumpărat prin negociere directă, fără anunț de participare, contractele fiind câștigate, alternativ, de două firme: SIVECO ROMÂNIA și TEAMNET INTERNATIONAL, la acel moment parte a grupului ASESOFT.

De ce se schimbă pachetul informatic: „Numărul de mandate scade de la 33 la 32”

„Nu e doar un soft, e un pachet de servicii de asistență informatică în care există și un program pentru centralizarea rezultatelor alegerilor”, justifică Marian Muhuleț noile planuri de achiziții ale Autorității Electorale Permanente.

De ce nu se poate folosit softul cumpărat în 2009 cu 1.412.632 de lei, potrivit datelor din Sistemul electonic de achiziții publice? Vicepreședintele AEP spune că, deși funcțional, acesta are nevoie de „mici ajustări”. „Printre altele, a scăzut numărul de mandate de la 33 la 32 și atunci noul program trebuie să ne spună la final cine sunt cei 32 de candidați care intră în Parlamentul European. În plus, noi nu ne putem asuma cum funcționează acest program și nici instalarea lui. Sunt 42 de birouri județene, este Biroul Electoral Central, alte șase birouri electorale de sector. Mai este vorba și de stadiul de prelucrare a informațiilor. Firma trebuie să își asume și partea de instalare în toate locațiile și buna funcționare. Și atunci punem la dispoziție în achiziția pe care vrem să o facem programul din 2009, cu coduri, cu tot și spunem «ori îl luați și lucrați cu el dacă aveți cum, ori faceți unul nou». În aceiași bani”, explică Muhuleț.

Marian Muhuleț. Foto: Andreea Balaurea // Mediafax

Un alt motiv invocat de oficiali pentru această achiziție este asistența tehnică pe care, arată vicepreședintele AEP, nicio instituție publică nu și-o poate asuma. „Dacă, Doamne ferește, în noaptea alegerilor se întâmplă să apară vreo proastă funcționare, în 30 de minute ei sunt obligați să intervină și să remedieze. De aceea e un pachet de servicii. Dacă am folosi aplicația din 2009, nu are cine să o regleze. Nicio instituție nu are specialiștii necesari„, susține el.

Cât vor costa alegerile? AEP: „Aproximativ 44 milioane de euro”. Voinea: „Nu comentez”

Cât va costa concret, noua aplicație împreună cu serviciile de asistență tehnică, este, deocamdată, o necunoscută. Auroritatea Electorală nu poate înainta oficial o sumă până când Guvernul nu stabilește bugetul total al alegerilor, decizie care ar urma să se ia în ședința de miercuri, odată cu punerea pe hârtie a datei de 25 mai ca zi a alegerilor.

Chiar dacă instituțiile implicate în organizarea alegerilor au avansat deja calcule preliminare la Ministerul Finanțelor, Guvernul refuză să facă publice estimările privind cheltuielile electorale în prima parte a anului. Întrebat de gândul, cu 5 zile înainte de ședința de Guvern în care se va lua decizia, cât estimează că vor costa alegerile europarlamentare, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a evitat să ofere un răspuns.”Nu comentez”, s-a rezumat acesta să precizeze.

La AEP, previziunile se apropie de costurile alegerilor din 2012 pentru care s-au alocat 199 de milioane de lei, adică aproximativ 45 de milioane de euro. „Eu cred că nu ar trebui să depășim bugetul total din 2012, să ne încadrăm în acel buget. Cu siguranță AEP nu îl va depăși. Mai sunt și alte instituții implicate: MAI, MAE, INS, STS”, spune, la rândul său, vicepreședintele AEP.

Potrivit proiectului Hotărârii de Guvern pe care AEP se pregătește să îl înainteze, cele mai mari cheltuieli ar urma să acopere indemnizațiile peste 126.000 de membri ai secțiilor de votare la care se adaugă cei ai Birouriloe Electorale Județene și ai Biroului Electoral Central. Indemnizațiile vor fi anul acesta de 85 de lei pe zi și vor fi completate cu 10 lei cheltuieli de protocol pentru fiecare persoană implicată în alegeri, inclusiv jandarmii care asigură paza.”Grosul banilor va fi pentru plata oamenilor din secții. Vor fi 18.000 de secții de votare ori 7 oameni în fiecare secție. Acolo se duc peste 70% din banii care vor fi alocați alegerilor”, spune Muhuleț.

Strict pentru aplicația informatică și asistența tehnică, estimările indică 1 milion de euro. „Avem, deocamdată, doar o estimare pe baza achizițiilor similare pe care le-am făcut anterior. Altfel nu avem cum să o facem. Ar fi undeva în jur de 1 milion de euro. Totul depinde de Hotărârea de Guvern legată de alocarea sumelor necesare alegerilor”, arată Muhuleț.

În această sumă ar urma să intre și „partea de servicii de verificare a votului multiplu după ce se închid urnele”, adică angajarea „unui operator care în seara respectivă preia listele, le scanează și le comparară”.

Nu și estimările de prezență la vot pe le realizează Institutul Național de Statistică. „Pentru estimările de prezență se va folosi același sistem dezvoltat cu mijloace interne. Președinții secțiilor de votare din eșantionul stabilit primesc câte un telefon mobil de la STS și transmit periodic datele prin SMS”, explică vicepreședintele AEP.

Negocierea directă, unica modalitate de împărțire a banilor de soft electoral

Acum cinci ani, la alegerile pentru Parlamentul European, sistemul informatic a costat 1.412.632 de lei și a fost realizat de SIVECO, în urma unui contract atribuit prin negociere directă, fără anunț de participare. Alți 2.303.745 de lei s-au cheltuit, separat, pentru un soft de arhivare a listelor electorale.

Negocierea directă, și nu licitația, a fost, de altfel, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, unica modalitate prin care s-au atribuit aceste contracte la fiecare rundă de alegeri din ultimii 6 ani. Cu argumentul că Guvernul a stabilit bugetul prea târziu, mai exact cu doar trei luni înainte de alegeri, cum este și cazul acestui an, AEP a negociat direct cu câteva firme, în unele situații câștigătorul fiind și singurul participant.

În acest mod, contractele au fost câștigate alternativ fie de SIVECO România, o firmă care apare în referate ale procurorilor DNA pentru contracte cu statul suspectate de atribuire preferențială, fie de TEAMNET INTERNATIONAL, companie aflată până nu demult în portofoliul ASESOFT.

Astfel, în 2008, softul pentru alegerile parlamentare a fost achiziționat de la TEAMNET cu peste 5,8 milioane de lei, fără TVA, istoria repetându-se în 2012, la locale când firma a primit, prin aceeași procedură de negociere directă 4.884.765 de lei pentru servicii.

La alegerile locale din iunie 2008 costurile s-au ridicat la 2.535.672 lei, iar factura a fost încasată de SIVECO. În 2009, la prezidențiale, SIVECO a primit, tot prin negociere, contractul pentru o aplicație de 5.361.593 de lei cu ajutorul căreia s-au centralizat rezultatele, iar în 2012, la alegerile parlamentare, a încasat pentru aceleași servicii 7.180.000 de lei.

Tot prin negociere directă și tot SIVECO i-a fost atribuit anul trecut contractul pentru softul care tine evidența Registrului Electoral, în valoare de 1.000.000 de lei plus TVA.

Primarii primesc mână liberă la achiziții de mobilier

Pentru aceste alegeri, Guvernul a dat, prin ordonanță de urgență, mână liberă administrațiilor locale să cumpere, cu bani din bugetul național, mobiler pentru alegeri, prin intermediul prefecturilor. Măsura a fost luată prin exceptarea primăriilor de la regulile impuse în 2009 când s-a restricționat cumpărarea oricărui tip de mobilier în instituțiile de stat.

Întrebat despre posbilititatea ca primarii să profite de această oportunitate pentru a-și dota cu mobilier propriile instituții, Marian Muhuleț a exclus această variantă. „Eu zic că este exclus să-și facă primarii achiziții. De regulă, secțiile de vot se fac în școli, acolo există mobilier, pot cumpăra eventual cabinele de vot și urnele. Din câte știu, nu s-a întâmplat niciodată până acum”, arată el.

Oficialul AEP susține că excepția nu a fost dată atât pentru a favoriza primarii, cât pentru a asigura minima dotare a Biroului Electoral Central. „Am gândit-o în mod special pentru BEC, nu neapărat pentru secțiile de votare. BEC e o institituție temporară care are nevoie de o minimă infrastructură. Am primit un spațiu la Sala Palatului, dar tot e nevoie de o masă, de un calculator care nu pot fi deblocate din alte instituții. Ar însemna să-i iau biroul unui funcționar AEP și să îl duc la BEC. La fel se întâmplă în cazul birourilor județene”, susține Muhuleț.

Alegerile europarlamentare ar urma să se desfășoare pe 25 mai în peste 18.000 de secții în țară și străinătate. Pentru acestea, consumul de carburanți și serviciile de telefonie în autoritățile locale au fost suplimentate cu 50% în perioada martie – mai 2014.